Perspectiva serviciului financiar-contabil în era Inteligenței Artificiale

Introducere și context (2024-2025)

Transformările digitale și adopția Inteligenței Artificiale (AI) în domeniul financiar-contabil au accelerat în ultimii ani atât la nivel global, cât și în România. Specialiștii financiari-contabili se confruntă cu schimbări majore: sarcinile repetitive sunt preluate tot mai mult de software, iar firmele de contabilitate pun accent pe automatizarea proceselor pentru a crește eficiența [​zf.ro]. Spre exemplu, implementarea facturării electronice (sistemul e-Factura) și a raportării digitale SAF-T în România obligă companiile să își digitalizeze operațiunile contabile, reducând volumul de lucru manual. Aceste tendințe aduc provocări dar și oportunități: profesioniștii contabili trebuie să fie proactivi și să își adapteze rolul, oferind analiză și consiliere strategică pe baza datelor, în loc să fie simpli executanți ai operațiunilor contabile de rutină [​zf.ro​; ceccarbusinessmagazine.ro].

La nivel internațional, sondajele arată că majoritatea contabililor sunt pregătiți să adopte AI, mai ales tinerii. Aproximativ 85% dintre profesioniștii contabili chestionați s-au declarat deschiși să folosească tehnologii de tip AI, iar 83% dintre tinerii sub 24 de ani deja folosesc instrumente bazate pe AI cel puțin o dată pe săptămână (pentru productivitate generală, automatizarea introducerii datelor – 24%, servicii pentru clienți – 17% etc.) [​icas.com]. În același timp, există o cerere acută de perfecționare a competențelor: 65% dintre contabilii acreditați (Chartered Accountants) se așteaptă să primească training în utilizarea AI și a noilor tehnologii de la organismele profesionale​i [cas.com]. Cu alte cuvinte, profesia contabilă îmbrățișează schimbarea, însă succesul depinde de cât de repede se pot recalifica angajații și managerii din domeniu pentru a valorifica la maximum potențialul AI.

În continuare vom analiza, pe două direcții, impactul AI asupra: (1) posturilor susceptibile să dispară și (2) posturilor care rămân, dar care necesită competențe noi. Analiza acoperă situația prezentă (2024-2025) și include previziuni până în 2030, bazate pe surse relevante din România și internaționale.

Posturi financiare-contabile susceptibile să dispară sub impactul AI

Implementarea automatizării și a AI are cel mai puternic efect asupra joburilor care implică sarcini repetitive, de volum mare, adesea denumite și roluri de “cruncher” în contabilitate. Aceste poziții sunt expuse riscului de a fi reduse sau eliminate treptat, pe măsură ce tehnologia poate prelua mai eficient munca lor. Raportul Future of Jobs 2025 al WEF anticipează că până în 2030 vor dispărea numeroase meserii tradiționale – de la casieri și funcționari administrativi, până la contabili dedicați contabilității primare și personalul de introducere a datelor​ [transilvaniabusiness.ro]. Tendința este confirmată și de specialiști din industrie: multe posturi de nivel entry din domeniul financiar-contabil “pot cădea pe margine” (în original, “may fall by the wayside”), fiind preluate de sisteme automatizate​ [nysscpa.org].

Mai jos este prezentată o listă a posturilor financiar-contabile cel mai expuse la automatizare și dispariție, alături de activitățile preluate de AI în fiecare caz:

Tabela 1: Posturi contabile/financiare tradiționale cu grad mare de automatizare și risc de dispariție.

După cum reiese din exemplele de mai sus, posturile centrate pe introducere, verificare și procesare mecanică de date sunt cele mai amenințate. Aceste activități repetitive au fost primele ținte ale automatizării prin Robotic Process Automation (RPA) și AI. Deja aplicații precum QuickBooks, Xero sau ERP-urile complexe elimină necesitatea ca un om să “țină manual evidențele”, așa cum se întâmpla în urmă cu 15-20 de ani​ [nysscpa.org]. Un exemplu elocvent este în audit financiar: “auditul tradițional” unde un asistent verifica manual documente a fost înlocuit de un audit digital ce folosește AI – în multe firme, “audit associate” ca rol de entry-level aproape a dispărut, sarcinile fiind realizate de software specializat [​nysscpa.org].

Experții avertizează că aceste schimbări se vor accentua treptat până în 2030, însă nu neapărat prin concedieri bruște, ci prin atribuirea noilor sarcini automatizate direct tehnologiei și neînlocuirea personalului care părăsește natural posturile respective (prin slow attrition)​ [nysscpa.org]. Cu alte cuvinte, companiile vor renunța să mai angajeze oameni în roluri pur tranzacționale, pe măsură ce roboții software vor face munca respectivă mai rapid și fără erori. Un recrutor din domeniu observa: „Nu mi-aș dori să încep acum o carieră în introducerea de date contabile, pentru că automatizarea… va elimina orice muncă de acest tip. La fel, și posturile de funcționari pentru plăți și încasări sunt automatizate și [în curând] vor dispărea”​ [nysscpa.org]. De asemenea, munca de bază din contabilitate este amenințată nu numai de tehnologie, ci și de externalizare: dacă un job de bookkeeping nu este încă preluat de un program, există riscul să fie offshore (mutat către un centru de servicii mai ieftin) [​nysscpa.org].

Un alt exemplu de activitate în curs de automatizare este pregătirea declarațiilor fiscale simple. În prezent, colectarea datelor și completarea formularelor pentru declarațiile fiscale individuale de bază poate fi realizată automat de platforme online. Astfel, rolul „operatorului” care doar completează declarații va dispărea, însă în locul lui va crește rolul consultantului fiscal care interpretează legislația și optimizează situația clientului​ [nysscpa.org]. În ansamblu, “orice activitate care seamănă cu urmărirea și reconcilierea de informații” este considerată “coaptă” pentru automatizare​ [nysscpa.org] – de la calcule de payroll, la registrul de casă sau pontaj, aceste sarcini vor fi din ce în ce mai mult domeniul roboților software și al AI.

Concluzie intermediară: Până în 2030, ne putem aștepta ca majoritatea posturilor de execuție din serviciul financiar-contabil (nivel junior) să fie reduse sau transformate radical. Contabilul viitorului nu va mai fi definit de operații de rutină (“debit-credit” mecanic), ci de capacitatea de a verifica și interpreta ceea ce au procesat sistemele automate. Cele mai multe companii se vor baza pe un nucleu mai restrâns de experți care supraveghează procesele automatizate, în timp ce volumul mare de lucru manual va dispărea din fișa postului. Acest lucru nu înseamnă neapărat șomaj ridicat – în locul rolurilor pierdute apar oportunități în noi joburi (discutate mai jos), iar contabilii care se recalifică pot evolua spre poziții mai interesante și mai bine plătite, lăsând în urmă munca repetitivă.

Posturi care necesită actualizarea competențelor (reskilling în era AI)

Pe măsură ce AI eliberează profesioniștii contabili de sarcinile manuale, aceștia își pot concentra eforturile spre activități cu valoare adăugată – analiză, planificare, consultanță. Pentru a reuși această tranziție, numeroase posturi existente vor necesita actualizarea competențelor, astfel încât angajații să poată colabora eficient cu tehnologia. Cu alte cuvinte, rolurile nu dispar, dar se transformă, iar ocupanții lor trebuie să dobândească cunoștințe noi (analiză de date, utilizarea instrumentelor de AI, interpretarea insight-urilor generate de mașini etc.) pentru a rămâne relevanți​[ceccarbusinessmagazine.ro]. Un studiu de specialitate subliniază că rolul contabilului se mută de la unul istoric și tranzacțional la unul consultativ, susținut de analize și predicții bazate pe AI​[ceccarbusinessmagazine.ro]. Același studiu evidențiază “necesitatea ca profesioniștii contabili să se adapteze prin dezvoltarea de noi abilități, în special în analiza datelor, inteligență artificială și tehnologie” [​ceccarbusinessmagazine.ro]. Cu alte cuvinte, upskilling-ul continuu devine o condiție de supraviețuire profesională.

Iată principalele posturi din financiar-contabil care vor continua să existe, dar într-o formă nouă, necesitând competențe suplimentare în era AI, împreună cu noile cunoștințe cerute:

Tabela 2: Posturi-cheie în finanțe-contabilitate care se transformă sub influența AI, împreună cu competențele noi necesare.

Observăm că fiecare rol rămas devine mai complex și mai orientat pe valoare adăugată, necesitând o combinație de cunoștințe financiare tradiționale și aptitudini digitale noi. Contabilul nu mai este doar un “bookkeeper”, ci trebuie să stăpânească analize de date și instrumente AI pentru a interpreta situația financiară în timp real. Auditorul devine un specialist în audit digital și evaluator al sistemelor automatizate. Directorii financiari au acum responsabilitatea de a integra tehnologiile emergente în strategia financiară și de a guverna datele produse de aceste tehnologii, menținând încrederea și securitatea (rolul de “gardian al datelor” menționat de 79% dintre experții contabili la nivel mondial [​icas.com]). Chiar și fiscalistul trebuie să știe să lucreze cu AI: în loc să completeze formulare, să folosească inteligența artificială pentru a identifica scenarii optime și să se concentreze pe consiliere fiscală personalizată​ [nysscpa.org].

Un element comun este nevoia de educație continuă. Competențele tehnice devin perisabile într-un mediu atât de dinamic, astfel că învățarea continuă (“life-long learning”) este esențială​ [transilvaniabusiness.ro]. Organizațiile profesionale și companiile investesc în training: există deja inițiative de upskilling pentru contabili (de exemplu, cursuri de analiză de date, certificări în instrumente AI, ateliere de tehnologie financiară). Curriculum-ul academic în domeniu începe să se schimbe; se solicită includerea de cursuri de Inteligență Artificială, Big Data, analiza datelor în programele de studii contabile, pentru a pregăti noile generații​ [ceccarbusinessmagazine.ro]. Practic, profilul angajatului financiar-contabil în 2030 va fi hibrid: atât “om de cifre” cât și “om de tehnologie”. Cei care astăzi se află în industrie sunt provocați să facă pasul spre acest profil, iar cei care reușesc vor avea un rol asigurat și chiar mai important în organizațiile lor. Pe de altă parte, rezistența la schimbare poate fi periculoasă: experții avertizează că profesioniștii care “nu se adaptează la transformarea digitală riscă să fie lăsați în urmă”​ [ceccarbusinessmagazine.ro] – în practică, asta înseamnă oportunități ratate sau chiar pierderea locului de muncă în favoarea cuiva mai pregătit digital.

Previziuni până în 2030 și concluzii

În orizontul 2030, serviciul financiar-contabil va arăta substanțial diferit față de prezent. Conform tendințelor analizate, ne putem aștepta la următoarele evoluții principale:

• Dispariția aproape completă a muncii manuale repetitive: Procesele de contabilitate primară, reconcilieri, plăți, vor fi automatizate integral în majoritatea companiilor medii și mari. IMM-urile vor utiliza pe scară largă soluții cloud ieftine de contabilitate automatizată, reducând nevoie de personal dedicat acestor sarcini. Estimările globale indică faptul că milioane de joburi tranzacționale vor dispărea (peste 92 de milioane de locuri de muncă eliminate până în 2030, conform World Economic Forum [​transilvaniabusiness.ro]​), dintre care o parte notabilă în zona financiar-contabilă. În România, unde există zeci de mii de persoane angajate în poziții de contabilitate și evidență, impactul va fi simțit pe măsură ce firmele adoptă aceste tehnologii (probabil cu un decalaj de câțiva ani față de Occident, dar recuperând rapid terenul spre 2030).
• Apariția de noi roluri și specializări: Pe lângă transformarea rolurilor existente, se vor crea posturi complet noi legate de finanțe și AI. De exemplu, se anticipează cerere crescută pentru analiști de date financiare, specialiști în sisteme de AI financiar, dezvoltatori de soluții FinTech și experți în securitatea datelor financiare. Raportările WEF menționează creșterea unor meserii precum “specialist Big Data” sau “specialist AI și automatizare” ca răspuns la proliferarea noilor tehnologii​ [transilvaniabusiness.ro]. În România, marile companii încep deja să angajeze Data Analysts sau Business Analysts dedicați departamentului financiar, iar firmele de consultanță și audit recrutează IT Auditors și specialiști în Analytics pentru proiecte complexe. Până în 2030, aceste funcții vor fi parte integrantă a serviciului financiar-contabil modern.
• Schimbarea competențelor de bază în profesie: Dacă astăzi un contabil este definit prin cunoașterea standardelor contabile și a legislației fiscale, în 2030 portretul profesionistului complet va include în mod implicit competențe digitale avansate. Abilitățile de analiză și interpretare vor prima în fața celor de procesare. Creativitatea în rezolvarea problemelor, gândirea analitică, flexibilitatea și învățarea continuă sunt evidențiate ca trăsături cheie pentru succesul viitor​ transilvaniabusiness.ro​]. De asemenea, etica și guvernanța vor fi foarte importante – contabilii vor juca un rol crucial în asigurarea utilizării responsabile a AI (verificarea acurateței datelor, evitarea erorilor algoritmice și protejarea confidențialității informațiilor financiare). În esență, omul și AI-ul vor lucra cot la cot, iar educația contabilă va pune accent pe colaborarea om-mașină.
• Recalibrarea pieței muncii și oportunități: Deși un număr de joburi va scădea, automatizarea nu înseamnă dispariția totală a rolului uman în contabilitate. Dimpotrivă, profesioniștii contabili se pot repoziționa ca parteneri strategici ai afacerii. Sarcinile eliberate de AI le vor permite să se implice mai mult în planificare financiară, strategii de business, consultanță de management și sustenabilitate. De exemplu, ACCA (Association of Chartered Certified Accountants) notează că odată cu automatizarea task-urilor de rutină, contabilii vor avea oportunitatea să se concentreze pe gândire strategică și oferirea de insight-uri valoroase pentru business​ [sage.com​theaccountant-online.com]. În România, unde IMM-urile sunt coloana vertebrală a economiei, acest lucru ar putea fi de mare ajutor: contabilii pot deveni “directorii financiari externi” ai micilor afaceri, folosind instrumente AI pentru a oferi și firmelor mici acces la analize financiare sofisticate. Astfel, noi oportunități de business se deschid pentru firmele de contabilitate care se digitalizează – ele pot oferi servicii avansate (previzionare, consultanță în timp real) la costuri reduse, scalabil, cu ajutorul tehnologiei.

În concluzie, impactul AI asupra serviciului financiar-contabil din România va fi semnificativ, dar nu apocaliptic. Unele posturi vor dispărea inevitabil, în special cele care presupun muncă repetitivă și volume mari de date procesate manual. Alte posturi se vor reinventa – contabilii și auditorii vor colabora cu AI-ul, transformându-și rolul pentru a adăuga mai multă valoare decât oricând. Cheia este adoptarea proactivă a schimbării: organizațiile trebuie să investească în recalificarea angajaților și în tehnologie de ultimă generație, iar profesioniștii individuali trebuie să aibă deschiderea de a învăța continuu. După cum sublinia și Sarah Ghosh, co-președinte al Association of International Certified Professional Accountants, „suntem în pragul unei revoluții digitale care ne va schimba rolurile și profesia dincolo de recunoaștere”, dar dacă îmbrățișăm tehnologia și ne perfecționăm continuu, vom asigura reziliența și relevanța pe termen lung a profesiei noastre [​ceccarbusinessmagazine.ro] . Viitorul contabilității nu înseamnă mai puțini contabili, ci contabili cu abilități diferite, integrați într-un ecosistem automatizat, în care munca de rutină este minimă, iar contribuția strategică a omului este maximă.

Surse: Această analiză a integrat date și previziuni din rapoarte internaționale (World Economic Forum – Future of Jobs 2025, sondaje profesionale ICAS/Chartered Accountants Worldwide, articole Accounting Today/NYSSCPA, etc.) precum și din contextul local (Conferința Contzilla Accounting Days 2025, publicațiile CECCAR Business Magazine/Review, portaluri de business din România).

Referințele specifice sunt indicate în text, permițând verificarea informațiilor prezentate.​ [transilvaniabusiness.ro​ ; nysscpa.org; ​ceccarbusinessmagazine.ro]

Eng. Marius Gaitan, PMP, PMI-PBA