Articole Project Management

Legea nr. 98/2016 si mediul de afaceri

Impactul produs de Legea nr. 98/2016 asupra mediului de afaceri

legea nr. 98/2016 achizitii publice        Pachetul legislativ aprobat de Parlamentul Romnaiei in luna iunie 2016, care include Legea nr. 98 – Achizitii Publice si Hotărârea nr. 395/2016 pentru aprobarea Normelor metodologice pentru Legea nr. 98/2016 asigura cadrul lucrativ pentru dezvoltarea intreprinderilor mici si mijlocii (IMM), reprezentand o oportunitate ce trebuie fructificata.
 

       În Monitorul Oficial al României, partea I, nr. 390 din data de 23 mai 2016 a fost publicată Legea nr. 98/2016privind achiziţiile publice, iar ulterior al fost adoptata Hotărârea nr. 395/2016 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a prevederilor referitoare la atribuirea contractului de achiziție publică/acordului-cadru din Legea nr. 98/2016 privind achizițiile publice.

Acest pachet legislativ a fost aprobat aproape simultan cu:

•    Legea nr. 99/2016 privind achizițiile sectoriale – publicată în: Monitorul Oficial nr. 391 din 23 mai 2016 ,
•   Hotărârea nr. 394/2016 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a prevederilor referitoare la atribuirea contractului sectorial/acordului-cadru din Legea nr. 99/2016 privind achizițiile sectoriale si
•    Legea nr. 100/2016 privind concesiunile de lucrări şi concesiunile de servicii publicata in Monitorul Oficial nr. 392 din 23 mai 2016.
asigurand alinierea la noile Directive ale Parlamentului European si ale Consiliului :
•    Directiva 2014/23/UE din 26 Feb 2014 - privind atribuirea contractelor de concesiune
•    Directiva 2014/24/UE din 26 Feb 2014 - privind achizițiile publice si
•    Directiva 2014/25/UE din 26 Feb 2014 - privind achizițiile efectuate de entitățile care își desfășoară activitatea în sectoarele apei, energiei, transporturilor și serviciilor poștale

     Uniunea Europeană (UE) a aprobat totodata si regulamentele care cresc importanța competențelor si metodelor de management de proiect aplicate drept criterii de selecție a beneficiarilor fondurilor structurale și de coeziune ale UE in perioada 2015-2020. Aceste două fonduri sunt instrumentele financiare ale politicii regionale a UE iar reglementările vad abilitățile de  administrare si management a proiectelor, programelor si portofoliilor ca parte a solutiei provocării autorităților implicate în managementul controlului programelor și a beneficiarilor lipsiti de competențele potrivite pentru a realiza proiecte finalizate cu succes.
     In Romania, acest pachet legislativ reglementează modul de realizare a achiziţiilor publice, procedurile de atribuire a contractelor de achiziţie publică şi de organizare a concursurilor de soluţii, instrumentele şi tehnicile specifice care pot fi utilizate pentru atribuirea contractelor de achiziţie publică, precum şi anumite aspecte specifice în legătură cu executarea contractelor de achiziţie publică.
          Practic, intrarea in vigoare a acestui pachet legislativ produce o remodelare a pietei romanesti produsa de achizitiile publice, cu impact direct asupra a peisajului socio-economic si a nevoii de restructurare a firmelor mici, mijlocii si mari din Romania.
          Subiectul acestui articol este axat tocmai pe aceasta strategie a UE pentru asigurarea cadrului social, economic si legislativ de dezvoltare a intreprinderilor mici si mijlocii ( IMM), vizand astfel toti actorii locali (autoritati publice si private) implicate in desfasurarea programului de dezvoltare regionala, ce utilizeaza fonduri publice (atat de la Uniunea Europeana cat si fonduri guvernamentale).
          Aceasta este o oportunitate importanta pentru IMM-urile din Romania, deoarece prin alinierea managementului strategic (viziune + misiune + obiective) cu aceste noi reglementari, transpuse in legi si norme de aplicare, acestea pot sa se dezvolte rapid, prinzand acest trend ascendent fara precedent in istoria postdecembrista a Romaniei.
Procedurile de atribuire reglementate de noua lege, aplicabile pentru atribuirea contractelor de achiziţie publică/acordurilor-cadru sau organizarea concursurilor de soluţii sunt următoarele:

•    licitaţia deschisă;
•    licitaţia restrânsă;
•    negocierea competitivă;
•    dialogul competitiv;
•    parteneriatul pentru inovare;
•    negocierea fără publicare prealabilă;
•    concursul de soluţii;
•    procedura de atribuire aplicabilă în cazul serviciilor sociale şi al altor servicii specifice;
•    procedura simplificată.

      Se reglementează deasemeni că autoritatea contractantă atribuie contractul de achiziţie publică ofertantului care a depus oferta cea mai avantajoasă din punct de vedere economic prin stabilirea ofertei cea mai avantajoasă din punct de vedere economic pe baza criteriului de atribuire şi a factorilor de evaluare prevăzuţi în documentele achiziţiei, aplicand unul dintre următoarele criterii de atribuire:

•    preţul cel mai scăzut;
•    costul cel mai scăzut;
•    cel mai bun raport calitate-preţ;
•    cel mai bun raport calitate-cost.

     Legea nr. 98/2016 prevede in Sectiunea 2, facilitatea accesului IMM-urilor la achiziții publice în special prin divizarea pe loturi, acolo unde natura serviciilor care sunt achiziționate, mai puțin a lucrărilor, ar justifica divizarea pe loturi a contractelor.
     Astfel, Art. 141. (1) mentioneaza ca  “Autoritatea contractantă are dreptul de a recurge la atribuirea pe loturi a contractelor de achiziţie publică şi a acordurilor-cadru şi, în acest caz, de a stabili dimensiunea şi obiectul loturilor, cu condiţia includerii acestor informaţii în documentele achiziţiei.”
          Aceasta lege mentioneaza in continuare la Art. 141, Pct 2) si Pct.3) :
“2) în sensul alin. (1), autoritatea contractantă va stabili obiectul fiecărui lot, pe baze cantitative, adaptând dimensiunea contractelor individuale astfel încât să corespundă mai bine capacităţii întreprinderilor mici şi mijlocii, sau pe baze calitative, în conformitate cu diferitele meserii şi specializări implicate, pentru a adapta conţinutul contractelor individuale mai îndeaproape la sectoarele specializate ale IMM-urilor sau în conformitate cu diferitele faze ulterioare ale proiectului.”
“(3) în situaţia în care autoritatea contractantă nu recurge la atribuirea contractului pe loturi, aceasta are obligaţia de a justifica decizia de a nu atribui contractul pe loturi.”
 
          Impartirea pe loturi, divizeaza practic contractele de achizitie publica in parti, pentru a adapta conţinutul contractelor individuale mai îndeaproape la sectoarele specializate ale IMM-urilor precum şi capacităţii întreprinderilor mici şi mijlocii, sau pe baze calitative, în conformitate cu diferitele meserii şi specializări implicate in fiecare contract. In acest fel, IMM-urile vor putea avea acces la acea parte din fiecare contract (lot) care corespunde cel mai bine obiectului de activitate al organizatiei, putand asigura dezvoltarea acelor firme mici si mijlocii. In acelasi timp, firmele mari (care pana acum obtineau contracte mari, organizate intr-un singur lot) trebuie sa se reorganizeze rapid, in centre de profit/firme mai mici, care sa poata opera cu costuri de regie mai reduse, sa poata asigura o mobilitate mai mare si evident sa fie mai agile.
          Astfel, numai companiile romanesti care isi vor alinia strategia organizationala la aceste noi oportunitati create de Uniunea Europeana vor putea sa se dezvolte rapid, sa acopere segmentele de piata create prin restructurarea firmelor mari in acelasi timp cu fructificarea oportunitatilor create de noua legislatie.
          Aceasta noua abordare necesita ca IMM-urile sa aiba personal calificat, cu competente si abilitati in utilizarea instrumentelor si tehnicilor pentru managementul  proiectelor, portofoliilor si programelor (P-P-P). Utilizarea unor metodologii de management de proiect pot sa asigure formarea rapida a echipelor de lucru, incadrarea in timp si in cost, asigurarea calitatii, managementul performant al proiectelor, furnizarea livrabilelor solicitate prin proiect si asigurarea unei valori de business.
          Aceste noi instrumente pot necesita remodelarea structurii organizationale (prin migrarea de la structura functionala-clasica la structuri de tip matriceal), in vederea asigurarii unor modalitati flexibile de abordare a proiectelor, portofoliilor si programelor in contextul dinamic impus de schimbarea factorilor STEEPL (sociologici, tehnologici, economici, ecologici, politici si legislativi) dar si de necesitatea unor schimbari impuse de prioritizarea alocarii fondurilor si resurselor pentru fiecare proiect, pe perioada desfasurarii acestuia.
          Proiectele  impreuna  cu  managementul  acestora  se  reorienteaza  catre  companiile care  au  dobandit  deja  experienta  in  domeniul  Managementului  de Proiect  deoarece acestea pot asigura controlul necesar impus de noile reglementari. Managementul de proiect devine domeniul cheie prin care se desfasoara activitatile politice, economice, sociale si culturale, asigurand calea catre succes a organizatiilor.
     Organizațiile care conduc strategic managementul de portofoliu, de program și de proiect printr-un management superior vizibil, utilizează în proiecte:

•    Manageri executivi activi;
•    Practici de management de proiect standardizate și consistente;
•    Metode de a detecta și de a face față eficace schimbărilor;
•    Manageri de proiect calificați și competenți.

        Abordarea managementului de proiect organizational dă asigurarea că portofoliul se aliniază cu grupul de programe şi proiecte ce produc beneficii pentru organizație. Managementul de proiect organizational promovează alinierea obiectivelor strategice ale organizației cu proiectele aferente și managementul acestora, multe organizații considerând-o un mare beneficiu. Procesul de aliniere strategică al proceselor asigură suportul strategic dorit programelor și proiectelor in timp ce metodologia managementului de proiect organizational definește modul în care oamenii și procesele lucrează împreună pentru selecția și livrarea portofoliilor, programelor și proiectelor.
       Din punct de vedere structural, capacitatea de conducere a inițiativei sau a programului managementului de proiect organizational ar trebui să reprezinte unitatea centrală de conducere, apropriată sau inclusă în echipa de management executiv, astfel ca ea să poată coordona metodele și procesele managementului de proiect organizational împreună cu procesele organizaționale existente. Organizațiile au nevoie să interacționeze cu toate elementele esențiale ale execuției, prin documentarea modului în care organizația va aborda, va planifica și va aduce procesele, practicile și instrumentele dorite relevante pentru a-și atinge obiectivele.   
       Abordarea managementului de proiect organizational dă asigurarea că portofoliul se aliniază cu grupul de programe şi proiecte ce produc beneficii pentru organizație deoarece managementul de proiect organizational promovează alinierea obiectivelor strategice ale organizației cu proiectele aferente și cu managementul acestora.  
       Politica și metodologia managementului de proiect organizational, utilizate de organizație, sunt esentiale în stabilirea unui sistem de practici, tehnici, proceduri și reguli utilizate în lucrările din portofolii, programe si proiecte pentru a satisface cerințele proiectelor și a furniza beneficii.
       Europroiect Estate SRL asigura servicii de scolarizare personal pentru utilizarea managementului de proiect (putand astfel sa raspunda la cerintele impuse de noul pachet legislativ) cat si servicii de dezvoltare organizationala prin implementarea managementului de proiect organizational (OPM) si a unor metodologii care sa asigure fluenta derularii contractelor.

EUROPROIECT ESTATE
Eng. Marius GAITAN, PMP

Senior Project Manager & Civil Engineer

 

Share:

Taguri: