Rolul și reglementarea devizului de lucrări

Devizul de lucrări este un document-cheie în construcții, care sintetizează costurile totale și resursele necesare realizării proiectului​ startarium.ro. În România, legislația actuală (HG 907/2016) impune întocmirea devizelor pentru investițiile publice în faza de proiectare, stabilind valoarea estimativă a proiectelor finanțate din fonduri publice​ startarium.ro. Pentru proiectele private nu există norme obligatorii asemănătoare, deși se recomandă aplicarea acelorași principii de estimare.

Deficiențe la elaborarea și utilizarea devizelor de lucrări

• Estimări financiare nerealiste: Deseori devizele sunt întocmite superficial sau cu date învechite. Un studiu a arătat că 98% dintre beneficiarii privați cu un singur proiect de construcție nu s-au încadrat în bugetul inițial, iar 60% au depășit estimările inițiale cu peste 35%​ edevize.ro, ceea ce conduce la probleme grave de finanțare și întârzieri.
• Defecte în calculul cantităților și prețurilor: Uneori devizele sunt umflate sau conțin erori de cuantificare (ex.: valori de „umplicatură” în fișe de măsurători). Curtea de Conturi a evidențiat cazuri în care antreprenori au majorat „în acte” cantități de lucrări neexecutate (de exemplu, 96,6 mp de vopsire raportat la 68,82 mp real)​ romaniacurata.ro.
• Lipsa actualizării costurilor: Devizele rămân deseori fixe după aprobarea proiectului, neadaptate la evoluția prețurilor (inflatie, creșteri salariale, ordonanțe speciale etc.). Această situație subestimează costurile reale și obligă la ajustări ulterioare complicate.
• Instrumente neadecvate: În practică, pregătirea devizelor se face uneori informal (de exemplu, doar în Excel) de persoane neautorizate, ceea ce crește riscul de erori. Astfel de abordări minimaliste pot genera surprize neplăcute și pierderi financiare majore.

Elemente din devize care conduc frecvent la eșec sau întârziere

• Subestimarea bugetului: Dacă devizul inițial nu acoperă costurile reale, proiectul rămâne subfinanțat. În cazuri frecvente, lipsa ajustărilor prețurilor în deviz conduce la întreruperea lucrărilor până la alocarea suplimentară de fonduri.
• Omisiunea unor lucrări esențiale: Un deviz incomplet (ex. fără lucrări de infrastructură ascunse, utilități neincluse) lasă loc apariției unor cheltuieli neprevăzute pe parcurs, blocând proiectul.
• Discrepanța deviz‑grafic: Dacă devizul nu reflectă succesiunea reală a etapelor de execuție (grafic fizic-financiar), nu se poate urmări corect consumul de resurse pe etape. Această lipsă de corelare duce la planificări defectuoase și întârzieri.
• Rigiditate contractuală: În absența unor clauze de ajustare (de ex. indexare a prețurilor) sau a unor mecanisme de revizuire rapidă a devizului, apar litigii și blocaje atunci când apar condiții neașteptate.

Elemente ale devizelor ce împiedică managementul eficient al proiectului

• Lipsa integrării în programe informatice: Curtea de Conturi a semnalat că decontările lucrărilor (PNDL) au fost gestionate manual, prin tabele Excel și email, fără sisteme informatice integrate ​puterea.ro. Aceasta face dificilă urmărirea exactă a plăților și a cantităților, facilitând erori și absența documentelor justificative complete.
• Neadaptarea la modificările legislative și economice: Devizele fixate în faza proiectului nu prevăd ajustări automate (de ex. la creșterea tarifelor la utilități, modificări normative, indicatori de cost actualizați). Astfel, se pierde trasabilitatea modificărilor și nu există transparență privind revizuirea cheltuielilor.
• Lipsa codificării și trasabilității: Expert Forum a atras atenția că proiectele de investiții locale (ex. Saligny) nu aveau coduri unice de identificare în bazele de date, ci erau comparate după nume ​n.agendaconstructiilor.ro. În absența unor coduri standardizate și a unui sistem centralizat, monitorizarea stadiului fizic și financiar devine ineficientă și lipsită de trasabilitate clară.
• Fără indicatori de performanță: Auditorii relevă că programele guvernamentale (ex. PNDL) nu prevăd indicatori de performanță la nivel de proiect și nici componente de monitorizare post-implementare ​puterea.ro. Fără criterii clare de succes și evaluare ulterioară, nu se poate măsura eficiența cheltuirii fondurilor în timp real.

Exemple concrete din practică

• Lucrări publice supraevaluate: Într-un audit Curtea de Conturi, primăria județului Brașov a plătit pentru lucrări de reparații de drum costuri supraevaluate. Raportul arată că firma contractor a decontat lucrări mai mari în acte (de ex. vopsire) decât cele executate ​romaniacurata.ro, iar facturile au fost achitate fără verificare de către un diriginte de șantier​ romaniacurata.ro.
• Deviz exagerat (analiză jurnalistică): În 2023 presa a semnalat cazul Primăriei Stâlpeni (Argeș), unde devizul unui proiect PNRR conținea prețuri exorbitante. Studiul geotehnic figura la 4.879 lei în deviz, față de ~1.190 lei (valoare de piață)​ presshub.ro, iar auditul energetic era cotat la 23.800 lei față de ~1.014 lei ​presshub.ro. În plus, devizul aprobat de consiliul local a fost majorat înainte de execuție cu +30.899 lei față de valoarea contractată​ presshub.ro.
• Gestionarea rudimentară a proiectelor PNDL: Raportul CCR pe anul 2020 asupra Programului Național de Dezvoltare Locală evidențiază că datele decontărilor erau centralizate în tabele sumare fără documente justificative, iar întregul proces de monitorizare se făcea manual (email, Excel)​ puterea.ro, întârziind decontările și blocând proiectele.
• Identificarea proiectelor fără cod unic: Expert Forum a subliniat că, la nivelul programelor guvernamentale (ex. Saligny), proiectele au fost comparate în rapoarte doar după denumire, din cauza absenței unui cod unic de identificare​ n.agendaconstructiilor.ro. Această practică a complicat urmărirea și raportarea evoluției investițiilor locale.

Concluzii

• Devizele de lucrări constituie baza controlului financiar în construcții, însă în România ele sunt adesea gestionate necorespunzător – prin estimări inexacte, actualizări întârziate și proceduri manuale – ceea ce subminează eficiența și predictibilitatea proiectelor.
• Exemplele citate (audit CCR și analize media) arată că fără reguli stricte de validare și actualizare a devizelor pot apărea supraevaluări, fraude și întârzieri majore.
• Se impune îmbunătățirea procesului: standardizarea modulului de elaborare a devizelor, corelarea obligatorie cu graficul fizic-financiar și utilizarea unor platforme informatice integrate pentru monitorizare. Auditorii recomandă centralizarea electronică a datelor și implicarea activă a autorităților în urmărirea investițiilor​ puterea.ro. Astfel se poate asigura o planificare riguroasă și control continuu al costurilor, reducând riscurile de derapaje bugetare și întârzieri.

 Surse: Raportul Curții de Conturi, analize specializate și investigații jurnalistice pe problemele devizelor de lucrări în România​ romaniacurata.ro; ​presshub.ro​ ; puterea.ro ; ​edevize.ro ; ​n.agendaconstructiilor.ro.

Eng. Marius Gaitan, PMP, PMI-PBA